Aflată nu departe de Mitropolie, această zonă a fost proprietatea ei, aflându-se la periferia orașului. Zona era cunoscută pentru mlaștina, de unde sacagii luau apă și animalele erau aduse la adăpat, dar și pentru viile și grădinile de zarzavat.
A. Preziosi, 1 iulie 1868, vedere dinspre Filaret
„0 multime numeroasă vine să se bucure, în zilele de sărbătoare, de spectacolul care prezintă exercițiul călare al arnăuților.... Acest joc se desfășoară de obicei într-o vale situatî la poalele Mitropoliei, un loc minunat mai ales toamna, când strugurii sunt copți și localnicii se plimbă prin viile de pe dealurile din jur. Aceasta mică vale care este o anexă a Episcopiei (numele vine de la mitropolitul Filaret) da într-un pavilion și un superb bazin împrejmuit cu multe sălcii sub umbra cărora se zărește o fîntână turcească foarte frumoasă” (Ulysse de Marsillac a citat în lucrarea „De la Pesta la București. însemnări de călătorie”, București, 1869; o descriere semnată F.R.)
Momentul 1848
Emanuel Bădescu, B.A.R., http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/adunarea-populara-de-la-filaret-3070343
Istoricul George Potra povestește despre o grădină publică Oracici, cunoscută apoi sub numele de Trocadero, pe locul unde s-a construit Pavilionul Artelor/Muzeul Național Militar și acum este Mausoleul. (George Potra, Bucureștii de ieri, Ed. științifică și enciclopedică, București, 1990)
Foto: Carol Popp de Szathmai, Serbarea de 10 mai
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu