Ateliere din săptămâna 10-14 octombrie

Școala nr. 10 Maria Rosetti, Școala nr. 56 Jose Marti,sectorul 2

„Parcul Carol I – 110 ani: reconstituire istorică și digitală”, 27 octombrie, Casa Fr.Schiller

Conferința și vernisajul expoziției

„Parcul Carol I – 110 ani: reconstituire istorică și digitală”

Casa de Cultură „Friedrich Schiller” în parteneriat cu Asociația Istoria Artei organizează un dublu eveniment cultural în 27 octombrie, începând cu ora 18:30: „Parcul Carol I – 110 ani: reconstituire istorică și digitală”. Cu acest prilej prezentăm publicului expoziția de fotografii de epocă, documente de arhivă și din periodicele vremii, cărți poștale, precum și reconstituirile digitale ale unor pavilioane ale Expoziției Generale Române din 1906. Cele 30 de panouri prezintă elementele cele mai importante ale cercetării echipei proiectului „Parcul Carol I – 110 ani” și au fost realizate cu sprijinul financiar al Ordinului Arhitecților din România, din „Timbrul Arhitecturii”, fiind expuse la Casa Mincu între 15-30 septembrie 2016.

Design: Cristian Gache

Conferința publică susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache, istoric drd. Cezar Petre Buiumaci și fotograf Cristian Gache ne oferă ocazia de a explora istoria Parcului Carol I după închiderea Expoziției Generale Române. Pornim de la scrierile dr. Constantin I. Istrati (1850-1918), comisarul general al expoziției, pentru a înțelege viziunea sa asupra acestui spațiu pe care și l-ar fi dorit să adăpostească mai multe muzee, o grădină zoologică, școli practice de horticultură,  apicultură și sericicultură. În Palatul Industriei sau al Silviculturii se dorea crearea Muzeului Industriei, s-a propus chiar și înființarea unui Muzeu Comercial, în Pavilionul Agriculturii un muzeu de profil, toate sub egida Ministerului Domeniilor și în parteneriat cu Camera de Comerț și Școala de Comerț. Școala de horticultură ar fi putut avea un spațiu de demonstrații practice în fostul Pavilion al principelui Suțu, Școala de sericicultură era prevăzută a fi amenajată în casa sătească, iar Școala de Apicultură pe locul rămas liber după dezafectarea Pavilionului Ungar. Palatul Artelor s-ar fi dorit să devină „Muzeul trecutului nostru”, ceea ce, în parte, s-a realizat prin amenajarea Muzeului Național Militar în perioada interbelică.

În perioada interbelică parcul devine spațiu expozițional pentru diferite prezentări tematice (Târgul de mostre industriale, expoziții de electricitate, industriale, de aviație). În 1935 aici este organizată prima expoziție „Luna Bucureștiului”.

În timpul regimului comunist, locului i s-a schimbat numele în „Parcul Libertății”, în 1958 rămășițele eroului necunoscut au fost scoase în noaptea de 22-23 decembrie și duse la Mărășești, iar în 1963 se construiește „Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism” după planurile arh. Horia Maicu și Nicolae Cucu și se amenajează mausoleul conducătorilor comuniști.

Conferința este ultima din proiectul realizat cu sprijinul financiar al ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, în cadrul Programului cultural București - Orașul in-vizibil.

https://www.facebook.com/events/223648561384203/

Colegiul Tehnic Energetic, 3 octombrie

Astăzi au avut loc ateliere la Colegiul Tehnic Energetic, în strada Aleea Podul Giurgiului nr 5, sector 5

Ateliere pentru copii

Vineri, 30 septembrie, istoricul Alina Havreliuc a organizat ateliere gratuite pentru copii la Scoala Gimnaziala Luceafarul, sector 5, potrivit calendarului activităților desfășurate în cadrul proiectului cultural „Parcul Carol I - 110 ani”.

Proiect realizat cu sprijinul financiar al ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, în cadrul Programului cultural București - Orașul in-vizibil

De la Câmpia Filaretului la Parcul Carol I, 8 octombrie, ora 11, Muzeul National Tehnic

Asociația Istoria Artei și Muzeul Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida” organizează sâmbătă, 8 octombrie, începând cu ora 11:00, la sediul din Parcul Carol I (intrarea dinspre str. 11 iunie și Fântâna Zodiac) conferința publică „De la Câmpia Filaretului la Parcul Carol I”, susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache. În 2016 ne-am propus să marcăm un eveniment cultural cu profunde implicații istorice și să omagiem astfel contribuția familiei regale la dezvoltarea României: organizarea „Expoziției Generale Române” și amenajarea Parcului Carol I în Câmpia Filaretului. 

Penultima conferință din cadrul proiectului „Parcul Carol I  - 110 ani” inițiat de Asociația Istoria Artei ne prilejuiește o trecere în revistă a albumelor fotografice realizate de Al. Zaharia în perioada 1905-1906. Astfel sunt prezentate etapele pregătitoare ale amenajărilor peisagistice și evoluția construcțiilor, un bun prilej de a analiza arhitectura, elementele decorative și stilistice care au caracterizat principalele pavilioane.

„Parcul Carol. El n'are fiinţă decât din 1906, anul vestit al Marii Expoziţii. Sunt destui dintre noi cari pot încă vedea cu ochii minţii malul neregulat pe care păşteau bivoli, câmpia cu gropi şi cu băltoace, plopii argintii de pe şoseaua 11 Iunie şi din jurul Fântânii cantacuzineşti, zarea de vii de pe dealuri. Din tot acest loc părăsit râvna şi gustul doctorului Istrati au făcut numai în câteva luni minunea care se vede. E ca o lecţie de ceeace se poate ajunge, cu aceeaş stăruinţă şi pricepere, într'o vreme când Bucureştiul, crescut peste orice aşteptări, are nevoie nu numai ca de o podoabă, dar ca de mari plămâni verzi de împrospătare a aerului îmbâcsit pe care îl răsuflă, de tot mai multe asemenea parcuri şi grădini.” (Friedrich Rebhuhn, directorul Casei Grădinilor Publice, 1932)

Din punctul de vedere al istoriei arhitecturii, 1906 marchează începuturile promovării stilului național/neoromânesc în spațiul public și afirmarea unor studenți ai arhitectului Ion Mincu, care au pus în aplicare idealurile sale. Arhitecții Burcuș și Ștefănescu au proiectat marea majoritate a pavilioanelor durabile, dedicate ministerelor și instituțiilor publice; antreprenori: arhitecții Remus Iliescu, Leopold Schindl, Scarlat Petculescu, Leonida Negrescu, ing. Atanasie Bolintineanu, Gratzoschi și Elie Radu. Pavilioanele private, temporare, multe dintre ele din lemn, au avut proprii creatori/antreprenori: Alexander Clavel, Daniel Renard, Grigore și Arta Cerkez etc.

Proiect realizat cu sprijinul financiar al ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, în cadrul Programului cultural București - Orașul in-vizibil

Invitată specială: director Laura Albani

Conferința va fi urmată de un tur ghidat în Muzeul Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida”, susținut de muzeografii instituției, cu achitarea taxelor cuvenite pentru serviciile respective.

Ateliere 23 septembrie, Școala nr. 7, cl. a II-a A si B

 

Foto: Claudia Rafiroiu